Povestea este complicate melodramatic, ca multe altele din secolul al XIX-lea si nu numai. Ce aduce nou romanul este un joc narativ ce se joaca de catre doi dintre protagonistii povestii – Pip si Jaggers. Pip e naratorul, el livreaza evenimentul, oscileaza intre actiune si compulsive. E in felul acesta subiectiv in virtutea pozitiei lui textuale: pe la el, prin el trec evenimentele. Jaggers tine locul autorului. Este cel care, gratie distantei de eveniment, vede si intelege tot.[…]
Daca vem de-a face u, probabil, cel mai putin “realist”roman Dickensian, Marile sperante este, cu siguranta, si cel mai poetic, generand personaje memorabile, precum Miss Havisham, ocnasul Magwitch, Phillip Pirrip (Pip) etc. Astfel incat aceasta tipologie dickensiana si intreaga atmosfera a cartii au putut constitui modele creatoare fertile pentru unii romancieri moderni.
Lucian Pricop