111 scandaluri care au zguduit lumea Rasfoieste

111 scandaluri care au zguduit lumea

O distributie pe cat de pestrita, pe atat de impresionanta: JFK, Thomas Jefferson, „Jumbo“ Lyndon Johnson, Bill Clinton, Monica Lewinski, Donald Trump, Berlusconi, „Calache“, Hitler, Baby Lindbergh, Sacco si Vanzetti, sotii Rosenberg, McCarthy, Patty Hearst, Watergate, Jeffrey Epstein, Iuscenko, Prigojin, Navalnii, Ponzi, Bernie Maddof, Caritas & Co., Banca Vaticanului, Rasputin, Trotki, Martin Luther King, Malcolm X, Aldo Moro, Indira Gandhi, Willy Brandt, Bokassa, Winnie Mandela & Graca Machel, „umbrela bulgareasca“, Lady Di, Obama, Reptilienii, Oscar Wilde, Chaplin, Marilyn Monroe, Greta Garbo, Marlene Dietrich, Elvis, Sharon Tate, Roman Polanski, Versace, Michael Jackson, Freddy Mercury, Liz Taylor, Harvey Weinstein, O.J. Simpson, Luis Figo, Hagi, Iolanda Balas, Imane Khelif, Oscar Pistorius, Bela Karolyi, Nadia Comaneci, Cantona, Zidane, Dobrin, Barbu Catargiu, Gheorghe Bibescu, Lucretiu Patrascanu, Nicolae si Elena Ceausescu, Dej, Eugen Barbu, generalul Milea, Mihaila Cofar, Omar Hayssam, Adrian Nastase, Gagarin, Mata Hari, Coco Chanel, „Monstrul din Caracal“. Ba chiar si Babasha! Un „scandal“ poate fi definit in linii mari ca fiind suma „reactiilor sociale de indignare, furie sau surpriza, atunci cand acuzatii sau zvonuri circula cu privire la una sau mai multe persoane care sunt percepute ca ar fi incalcat intr-un fel o norma sociala“. Aceste reactii sunt de obicei zgomotoase si pot fi conflictuale si au adesea efecte negative asupra statutului si credibilitatii persoanelor sau organizatiilor implicate. Chiar daca, uneori, acuzatiile se dovedesc a fi false si partinitoare, pot ramane serioase urme de indoiala, potrivit principiului ca „niciodata nu iese fum fara foc“. In vremurile contemporane, expunerea unei situatii scandaloase este facuta de canalele mediatice (in special presa, televiziune sau internet, ori toate acestea combinate strategic), care au capacitatea de a raspandi stirile despre un scandal la o anvergura exponential mai mare decat pe vremuri. Nu trebuie ignorat nici faptul ca interesul public a incurajat multe cazuri de scandaluri fabricate. Posibilitatea unui scandal a creat intotdeauna „o tensiune intre eforturile societatii de a dezvalui faptele rele si dorinta acesteia de a le acoperi, iar actul de a acoperi (sau chiar de a dezvalui) o situatie litigioasa poate deveni un scandal in sine“…

Spune-ti opinia

Numele tau:


Opinia ta: Notă: Codul HTML este citit ca si text!

Nota: Rau           Bun

Introduceti codul din imagine: